Capcana timpului

Suntem prinsi intr-o lume in care rezultatul conteaza. Informatia inseamna putere. Banii sunt cauza supravietutirii si timpul este cel ce dicteaza. Se petrec neintelegeri, suferinte si necazuri.

Timpul este singurul martor al acestor lucruri care le face posibile. Si toate se petrec in timp. Fiinta umana mereu se raporteaza la timp. 

De cele mai multe ori, pentru unii, prezentul este anihilat de trecutul glorios sau de un viitor improbabil. Suntem pusi in situatia sa cadem prada unui vis translucid plin de imaginatie. Ne-am pierdut credinta si consideratia semenilor, am fost si suntem mintiti in continuare, iar asta parca ne preocupa tot timpul. Iarasi timpul. Este un reper fara de care nu am exista. Si totusi existam, prinsi in capcana timpului.

Nedreptatea vietii

Tendinta oamenilor de parvenire nu mai este un secret. Toata lumea aspira la lucruri marete, materialiste. Progresul evolueaza rapid dar nu trebuie sa ne controleze si mintea. Nedreptatea este de asemenea caracteristica. In timp ce unii detin in stapanire locuri de veci frumos ornamentate, altii duc lipsa unui trai decent in aceasta lume. In timp ce unii isi cauta martori pentru a iesi dintr-o situatie evident plauzibila, altii dau mita sa fie scosi din bucluc. Si toate aceste nedreptati si inca altele nu reflecta decat vibratia joasa a omenirii, neuniformitatea credintei si a sentimentelor umane.
Suntem "orbi" la tot ce inseamna adevar si adepti la tot ce inseamna minciuna.

Lupta cu sine insusi

Lupta cu sine insusi este considerata o preocupare continua fata de propria persoana. Este o preocupare individuala, diferita fata de preocuparile exterioare. Lupta cu sine insusi ar trebui axata pe dobandirea spiritualitatii, prin dorinta perfectionarii sufletesti si prin dorinta de a ajunge la un echilibru interior in aceasta lume duala. 

Complexitatea lumii de astazi aduce in cauza varietatea situatiilor limita, iar individul este obligat sa ia o decizie. De obicei ia una pripita cu final tragic. Desacralizarea lumii s-a produs progresiv dar sigur. Si nimic nu este mai evident ca acest lucru. De fapt, este transfigurarea tuturor celorlalte probleme plecand de aici.

Lupta pentru supravietuire

Lupta pentru supravietuire este un cliseu gresit inteles pentru viata insasi, dar si un temen dramatic. In fond, lupta pentru supravietuire se trasnforma in lupta pentru resurse, putere si suprematie, valori deloc neglijabile. Lupta pentru supravietuire in sensul ei de baza nu face decat sa se raporteze la nevoile primare ale omului, la necesitatile lui fiziologice si de perpetuare. NU poate fi adevarat. Lumea nu poate fi nscuta numai pentru acest scop. Altceva rezoneaza mai sus. Si aceasta este ratiunea. Dobandind o minte inteleapta, nimeni nu poate gresi. Intr-o lume atacata de valori negative, omul trebuie sa judece. Judecata aduce valoare, iar judecata corecta, adevar. Lupta pentru supravietuire ar trebui tradusa deci prin coajutorarea celuilalt si judecata corecta.

Competitivitatea umana

Gandind cum functioneaza universul real, se poate zice ca exista cateva paradoxuri nescrise care se exclud reciproc in comportamentul uman, si anume dilema competitiei ca "lege" a naturii.

Competitia sau concurenta umana pentru aceleasi standarde de trai s-a amplificat foarte mult alimentand ego-ul personal. 

Concurenta umana exclude mutualitatea. In plus, competia umana este de sens opus reciprocitatii, producand o emulatie (dorinta de parvenire, de a egala sau de a intrece pe cineva). Hipercompetitia devine dezumanizanta si traumatizanta prin simplul fapt ca nu tine cont de nimic, potrivit unei maxime machiaveliste: "Scopul scuza mijloacele."

Opus acestui fenomen este reciprocitatea sau mutualitatea, dorinta de intraajutorare. Aceasta este poate cel mai  sublim sentiment alaturi de iubire. 

Secolul vitezei

Nerabrarea si lipsa timpului pentru detalii considerate neimportanmte pune omul intr-o situatie limita. O constatare aduce ca rezultat plauzibil ca omului ii place graba, asteaptarea rezultatului; traieste mereu din rezultate si nu ii place sa se plafoneze.

Toata lumea se grabeste, rabdarea si asteptarea considerate virtutii pierd teren intr-o lume, care parca accelerarea din ce in ce mai tare pe banda timpului  este scopul suprem pentru asteptarea unui final.

Ei bine, aceasta graba iuresa, continua nu face decat sa anuleze constiinta clipei, insemnatatea prezentului. Astfel, ea este trecuta cu vederea in planul II, lipsita de importanta si aruncata undeva in subconstient. 

Angoasa unui sfarsit

Angoasa de sfarsit este frica de un final. Un final neasteptat. Fiinta umana are mereu temeri legate de acest lucru. Nu stie cum se vor sfarsi lucrurile. Daca nu exista siguranta palpabila, totul se darama. Dar nici liniste interioara nu va exista, ci se traieste o angoasa existentiala constienta.

Angoasa de un sfarsit ia nastere datorita gandurilor, prin neputinta crearii unui scenariu, a unui rost final. Obisnuiti sa prevenim lucrurile, oamenii se asteapta la ceva previzibil, gata de reactionat. Agoasa de sfarsit este tocmai opusul acestui lucru. Si creeaza panica iar acest fapt pare sa fie de necontrolat. Oamenii apeleaza la psihologi pentru a rezolva o problema, dar, de cele mai multe ori ei sunt problema insasi. Iar acest lucru nu se descopera decat tarziu.

Depresiile

Depresia este starea temporara de tristete a unei persoane cauzata de o trauma sau o suferinta personala. Poate deveni cu timpul depresie severa, cronica daca nu este tratata. Depresiile sunt din ce in ce mai frecvente in randul populatiei. Cu cat o persoana are standarde mai ridicate de constiinta, are asteptari mai mai de la viata, cu atat si depresia creste pe fondul unor convingeri sau probleme personale nerezolvabile.

Constiinta de sine si corectitudinea duc uneori la deziluzii si depresii tocmai datorita acestui fapt. Cand lucrurile pzitive nu mai rezoneaza cu fiinta, apare depresia.

Anxietatea sau fobiile inexplicabile

Anxietatea este considerata o stare emotionala psihica ce creaza discomfort personal. Este determinata de teama si tesniune si stres psihic neexplicat.

Anxietatea este considerata un factor non-evolutiv al zilelor noastre. Anxietatea umana predispune la neatentie, disragerea din momentul de fata catre momente cognitive stocate in memorie. Anxietatea trece astfel din planul constiintei prezente in planul constiintei perpetue. Ceva este acolo si creeaza panica. Acel ceva trebuie inlaturat pentru a restabili echilibrul si linistea sufleteasca.

Tot mai multe persoane invarsta si chiar tinere au o anumita anxietate. Este ingrijorator acest fapt si trebuie luate masuri.

Afacerile ilegale

Afacerile ilicite au devenit din ce in ce mai numeroase in ultii ani si pastreaza o tendinta de crestere. Frauda, contrabanda si furtul sunt cateva dintre aceste afaceri.

Afacerile ilegale sunt considerate actiuni extravagante, nonconformiste pentru cei ce doresc si urmaresc un singur lucru, inavutirea rapida.

Afacerile ilegale au constituit o problema inca din cele mai vechi timpuri deoarece acestea au contribuit implicit la coruptia statului si la deterioarea imaginii proprii. Dublarea acestora ar trebui sa ridice totusi un semn de intrebare.

Munca la negru

In ultimii ani, lipsa unui loc de munca stabil si imprejurarile mai putin favorabile de pe piata muncii, precum si dorinta de imbogatire din diferite surse, a  incurajat popultia catre munca la negru.

Se stie ca munca la negru este considerata o frauda atat pentru angajat cat si pentru angajator. Prestarea muncii fara intocmirea formelor legale, respectiv in lipsa contractului de munca, constituie munca la ngru.

Dezavantajele muncii la negru sunt multe in comparatie cu ce avantaje ar putea avea. In cazul muncii la negru, angajatii nu beneficiaza de vechime in munca si nici de indemnizatie de somaj, iar salariul nu este primit regulat. In cazul angajatorului, acesta nu beneficiaza de subventii din partea statului, iar persoanele angajate ilegal pot produce pagube neimputabile la locul de munca.

Teama de necunoscut

Frica de necunoscut este poate una dintre cele mai de temut senzatii, fiind capabila de transfigurarea psihica totala, cazand intr-o lume a fobiilor care te vor limita.

Teama de necunoscut se naste adesea din anxietatea zilei de maine, de nesiguranta viitorului, o lume proiectata de ganduri. Gandurile noastre sunt principalii vinovati pentru toate sentimentele si temerile create in prezent. Se stie ca viitorul nu poate fi ceva palpabil;  pentru a evada din lumea gandurilor este necesar un autocontrol constient al mintii. Frica neexplicata de necunoscut poate teroriza o persoana si o poate trauma psihic. Inlaturarea traumei pleaca de la controlul gandurilor si o introspectie minutioasa.

Industrializarea alimentara

Acest sfarsit de mileniu impune industriei alimentare ritmuri accelerate de autodepasire. Tehnologiile traditionale nu mai fac fata noilor cerinte si sunt considerate perimate. Nu mai fac fata tuturor resurselor potentiale de materii prime, de realizare a unor procese compatibile cu conceptele ecologice moderne, de micsorare substantiala a consumurilor de energie, de realizare a unor produse nutritive care sa raspunda plenar nevoilor fiziologice diversificate ale oamenilor, si de aceea ele sunt schimbate.

Sunt necesare, deci, noi tehnologii. Se merge astazi, pe indutrializarea alimentara, pe productia in masa a alimentelor procesate si chimizate, in care conservatii isi au primul rol. Nu numai ca bolile isi vor face aparitia mai des, dar si generatiile viitoare vor prelua acest cod vicios de a trai.

Emanciparea femeii

Emanciparea femeii reprezinta liberatea si independenta unei femei de a face orice, castigarea libertatii si independentei personale fara sa fie limitata sau constransa de barbati.

Mult timp, femeia a fost lipsita de aceste drepturi timp de ceva vreme. Miscarea feminista a dus la mari schimbari in viata femeii de astazi, drepturile sale largindu-se dincolo de a avea numai copii si o viata de familie fericita. Femeia si-a castigat drepturi moderne, egale barbatilor, cum sunt dreptul de vot, dreptul politic si dreptul social in privinta unei angajari. Iar acest lucru face dreptate respectand femeia in adevarata sa esenta.

Globalizarea, un fenomen in expansiune

Termenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico-economica si culturala a omenirii. Procesul de globalizare are atat un impact pozitiv cat si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori interactiunea dintre tari, care la randul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea civilizatiei umane, in deosebi in sfera economica.

Inensificarea schimburilor comerciale, investitionale si tehnologice intre diferite regiuni, facilitatea contractelor inerumane, familiarizarea cu culturile altor popoare, sunt cu siguranta benefice pentru omenire.

Provocarile care apar insa dupa, au un caracter regional sau chiar planetar (catastrofe ecologice si tehnologice, criminalistice, etc). Iar aceste lucruri sunt greu de stapanit. 

Autonomia spatiului

Tot mai mult, astazi, se pune accentul pe largirea sferei comertului, a infiintarii diferitelor societati care sa aiba o anumita autonomie si conducere.

Natura este dotata cu spatii de locuit si hrana pentru toata lumea. Se incearca oarecum o administrare privilegiata a acestor bunuri "gratuite". Spatiul terestru este impartit bucatica cu bucatica catre personanele fizice sau persoanele juridice care au pus stapanire inca de la inceputul lumii. Nu exista suprafata de teren care sa nu apartina unei entitati administratoare, fie ca ea este utilizata sau neutilizata. Acest lucru nu reflecta decat organizarea ierarhica, proprietatea asupra bunurilor dar si interventiile polemice intre oameni.

Pierderea traditiilor

Angoasa culturala a ultimilor ani e legata de pierderea traditiilor, a fost contrabalansata de consumul frecvent al produselor  asociate cu aceste traditii. Numarul targurilor sau al reportajelor tv sau din presa scrisa dedicate "mestesugurilor traditionale" pare  sa creasca pentru a alimenta un public din ce in ce mai vrajit de produseele de artizanat.

Intr-o epoca rationalizata dar nu in sensul lipsei, care pune mai mult accent pe cunoastere si inovatie, traditia si-a mai pierdut din forta pe care o avea in societatile anarhice. Totusi, cu toate aceste limite impuse de ratiune, ea continua sa existe si sa se manifeste ca "o stare de fapt" in viata de zi cu zi.

Laicizarea si desacralizarea lumii

Despre credinta si religie se stie de ceva timp ca sunt asociate cu fericirea si bunastarea psihicului. Recent, conform unor studii se arata ca pierderea credintei poate afecta chiar si sanatatea.

Experimentele au aratat ca 40% dintre membri unor comunitati religioase, precum "martorii lui Iehova" au declarat ca sunt intr-o stare excelenta de sanatate, pe cand doar 25% dintre membrii grupurilor care au parasit comunitatea si au trecut la o alta religie au spus acest lucru.

In cazul persoanelor care si-au pierdut credinta complet, procentul de persoane sanatoase a scazut pana la 20%.

Necesitatea minunilor

Credinta in minuni isi are locul in contextul unei conceptii despre lume care priveste intreaga creatie ca fiind continuu dependenta de activitatile sustinatoare a lui Dumnezeu si supusa voii Lui.

Unii filosofi si teologi au sustinut ca facerea de minuni este incompatibila cu natura si cu scopul pe care il are Dumnezeu.

Fiinta umana este astazi adanc dezradacinata de credinta, de aceea asteapta minuni pentru a crede. Totusi, infaptuirea minunilor are ca scop adancirea intelegerii pe care o are omul cu privire la Dumnezeu. Omul este limitat prin capacitatea de intelegere si deci asteapta dovezi palpabile ca sa-i intareasca credinta. Minunile savarsite sunt unele dintre aceste dovezi. Nimic nu poate fi mai credibil pentru fiinta umana decat vizualizarea cu proprii ochi. Dar aceste intamplari sacre nu mai sunt de mult atat de expuse.

Setea de cunosatere

Omul este facut pentru a cunoaste. Setea de cunoastere umana este pana la urma innascuta. Ceea ce atrage spre cunoastere este o faza intermediara numita curiozitate. Curiozitatea este vazuta cel mai bine prin ochii copiilor, acestia cautand sa descopere lumea pas cu pas, fiind dornici de cunoastere.

Dar setea de cunoastere este alimentata si de accesul la informatie si tipologia intelectuala. Spre exemplu, unele documentare tv cu tematici negative nu sunt atat de apreciate. Si asemenea informatii nu sunt agreeate in mod placut. De ce?

Deoarece vibratia populatiei tinde sa fie ridicata, iar la aceste lucruri ea trebuie scazuta. Vibratia inalta genereaza dorinta de cunoastere, o cunoastere care ne scoate de pe banda rulanta a societatii si care parca ne robotizeaza.

Accesul spre perfectiune

Calea spre perfectionare nu este usoara. Fiecare dinte noi aspira la mai bine, la o treapta superioara fiintei sale dar care rezoneaza cu insasi fiinta. Cand gresim, ceva se schimba, comportamentul uman devenind ranit in propriul ego. Daca aceste greseli isi pot arata valoarea lor, adica se poate invata de pe urma acestor greseli, suntem castigati. In sens contrar, am pierdut constiinta de a trai.

Perfectiunea nu o putem atinge niciodata, insa prin faptele noastre putem accede spre perfectionare.

Simetria bilaterala a creierului

Aproape toate fiintele de pe Terra prezinta simetrie bilaterala. Exceptie fac steaua de mare si meduzele care sunt circulare. Acestea au o simetrie radiala (parti identice ce radiaza dispre centru).

La animalele cu simetrie bilaterala, emisfera dreapta controleaza in principal partea stanga, si aceasta controleaza partea dreapta a corpului.

Aceasta caractristica poarta numele de organizare incrucisata. La oameni sau alte specii, o parte sau alta poate fi dominata pentru activitatea motorie (miscare). Aproximativ 13% din populatia umana este in mod normal stangace. Pentru ceilalti 87%, bratul drept functioneaza mai bine pentru miscarile mainii.

Tendinta spre autodepasire

Exista un oarecare impuls launtric care dicteaza fiinta in integritatea sa si o conduce spre autodepasire, spre realizarea limitelor, spre cunosterea continua si dezvolatre durabila, singurul aspect bun.

Este totusi un fel de polarizare intre ceea ce suntem noi acum si ceea ce ne dorim sa devenim. Fiinta umana este prin excelenta perfectionista. Odata urcata pe o treapta, niciodata nu va dori colorasul ei, ci treapta de mai sus. Autodepasirea vine si dorinta de autorealizare, este ca o "boala" contagioasa. Odata capata, ea ramane acolo si se dezvolta. 
Totusi, dorinta de autorealizare nu poate trai in absenta celorlalte nevoi. Este nevoia cea mai de pe urma. Daca toate celelalte necesitati sunt satisfacute, apare nevoie de autorealizare, altfel, se vor dezvolta nevoi secundare.

Darwinismul si mecanizarea oamenilor

Potrivit unor consideratii, se vehiculeaza ideea ca oamenii se vor robotiza din ce in ce mai mult. Cateva dintre aceste dovezi includ tehnologia, gradul de progres tehnologic si folosirea Internetului din ce in ce mai mult de catre utilizatori.

Sunt folosite parti de schimb robotice, iar chirurgia estetica a ajuns pana la faza implanturilor de san. Sunt deja organizatii care implanteaza oamenilor si animalelor, cipuri pentru diverse scopuri medicale, management, logistica, etc.

Prin cybernetizare se doreste sa devenim mai puternici, mai frumosi, cu mai multe calitati. Si se reuseste acet lucru. Totusi, in viitor vor fi inventati nanorobotii care sa manance celulele canceroase si microbii.

Fenomenul de masa

Populatia a ajuns sa nu mai fie identificata foarte mult la nivel individual, ci se tinde spre uniformizare cultivandu-se aceleasi valori umane: frumos, perfect, mare, ideal, etc

Multi indivizi se zbat cu iesirea din acest anonimat in care fiecare persoana este considerata in functie de intreg, in functie de nevoile "intregului".

Chiar daca democratia a facut o oarecare discrepanta intre masele de statut social, fenomenul tinde spre uniformizare, in special pe partea nevoilor spre care toata lumea accede si a cerintelor generale. Personalizarea vietii se transforma in nevoi comune: o masina, o vila, o piscina, o casa de vacanta, asa cum se gasesc la altii. Chair daca puterea financiara nu ne permite, tindem sa credem ca vom reusi, si din aceasta cauza, toti gandim la fel.